Pornind de la o experienţă personală, Răzvan Georgescu regizează filmul Testimonial, premiat la Festivalul Prix Europa (2008), la Documfest, (Timişoara, 2008), nominalizat pentru cel mai bun documentar la Festivalul Banff World TV (Canada, 2008).
Un subiect tulburator este redat în cele 90 de minute: diagnosticat cu tumoare pe creier, regizorul îşi propune interogarea a câtorva personalităţi din domeniul artistic, care au la rândul lor boli terminale: Bill Viola, artist video (prezenţă aproape nelipsită la Bienala de la Veneţia); Jörg Immendorff (pictor contemporan neoexpresionist, profesor de pictură la Scoala de Artă din Düsseldorf) şi sculptorul Peter Jecza (profesor la Facultatea de Arte, Universitatea de Vest din Timisoara). Ce presupune acest tip de boală? De obicei şansele de supravieţuire sunt minime, medicii estimând o durată de viaţă cât mai mică. În cazul de faţă, regizorului Răzvan Georgescu i s-au dat de trăit maxim 3 ani. Acesta este momentul de declic, în care îşi doreşte să cunoască şi să facă cunoscute şi alte reacţii în faţa morţii. Între diferitele mărturii ale personajelor, însoţite în voice-over de cuvintele regizorului, sunt inserate imagini surprinse în sala de chirurgie, unde cel care se află întins pe masa de operaţie este Răzvan Georgescu. În timpul filmului, apare ciclic cronometrul, marcând timpul rămas, countdown contrapunctat de poveştile artiştilor care au acceptat să vorbească, la modul cât mai sincer şi obiectiv, despre propriile diagnostice letale şi despre confruntarea cu imaginea morţii.
Mizând nu doar pe imagini explicite dar şi pe simboluri, regizorul inserează aspecte din oraşele Veneţia, Los Angeles, New York, Timişoara, Düsseldorf – simboluri ale unei geografii sentimentale: Veneţia - oraşul nesiguranţei dar şi al rezistenţei în timp este cadrul în care Răzvan Georgescu poartă dialogul cu Bill Viola, artistul cunoscut lumii întregi ca ilustrator video al metaforei apei.
Familiar publicului din România pentru filmul realizat împreună cu Florin Iepan: Decreţeii. Născuţi la comandă (2005), regizorul german de origine română, Răzvan Georgescu devine purtătorul unui mesaj universal, echivalentul unui manifest pentru viaţă. Poveştile lui sunt mărturii şi reacţii lucide în faţa morţii, care nu au ca finalitate un film banal, din contră, un documentar făcut cu discreţie, delicateţe şi nu în ultimul rând, cu responsabilitate. Impresionează curajul regizorului de a lasa lumii mărturia bolii unor artişti de talie universală, fară ascunzişuri, tertipuri şi eschivări.
Testimonial este o sinceră mărturie a unor personalităţi ajunse la confruntarea cu moartea, un document preţios mai ales că doi dintre cei intervievaţi nu mai sunt printre noi: binecunoscutul Immendorff (a murit la două săptămâni după filmări) dar si sculptorul român Peter Jecza. Filmul este o creaţie sensibilă care nu cade în melodramă, o mărturie a unor oameni care, ajunşi într-o situaţie limită, fructifică la maxim timpul rămas. Vă recomand cu căldură Testimonial al lui Georgescu, lansând o întrebare: Fără a ajunge într-o situaţie limită, câţi dintre noi suntem dispuşi să fructificăm timpul pe care-l avem?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu